….îmi amintesc bine cum a fost prima dată când am mâncat mâncare chinezească. Mi s-a părut ciudată. Şi nu puteam înţelege prea bine cum e cu combinaţia aia de dulce, sărat, acrişor. Evident gustul meu nu era chiar atât de evoluat cum e astăzi (şi ştiu că mai e muuuult loc de ocupat, în sensul acesta).

…îmi amintesc – la fel de bine – cum a fost când am gustat pentru prima dată tăiţeii din orez cu pui şi legume. Hmmmm mi s-au părut…Uscaţi. Şi am simţit nevoia să-i înmoi în sosul puiului cu bambus din care înfulecam cu poftă. Însă din cauză că nu mi-au displăcut, i-am încercat şi a doua oară….a treia…a 10-a…poate a suta.

Iar acum am înnebunit!

m-am îndrăgostit până peste cap de preparatele asiatice, deşi sunt perfect conştientă de faptul că în China ele arată, de fapt, altfel decât cele din Europa fiind adaptate gustului şi mentalităţii noastre. Mai puţin obişnuite cu „ciudăţeniile”.

Ce vreau să spun, de fapt, este că îmi place atât de tare mâncarea asta, încât, m-am gândit să o prepar şi acasă. Şi, documentându-mă şi citind reţetele, m-am pus pe adunat. Tăiţei de orez de toate formele şi dimensiunile, foi de orez pentru pacheţele de primăvară, tăiţei „de sticlă”, oţet de orez, sos de peşte, sos de scoici, sos de soia (light şi aspru), ulei de susan, lemongrass, sos teryaki şi un wok antiaderent de la Tefal. Cam tot ce-mi trebuie pentru a-mi asigura reuşita mâncării. Ca s-o spun pe aia dreaptă.

Şi de atunci, ori de câte ori ne loveşte pofta mă pun pe fiert tăiţei. Nici nu durează mai mult de trei minute. Toată treaba.

Un astfel de moment s-a produs azi dimineaţă. Când m-am trezit cu gândul….”Oaaaaaai ce-aş mânca nişte chinezească” şi, deşi nu aveam prea multe ingrediente prin frigider pentru a face totul ca la carte, m-am pus pe gătit. Oricum. Şi a ieşit o minunăţie. În maxim 20 de minute.

PS. Pentru a crea nişte „Chinese Noodles” perfecţi îţi trebuie vreo 2 morcovi, nişte ţelină, piept de pui tăiat cubuleţe, poate ceva ardei, ceapă, varză, usturoi, tăiţei (bineînţeles), un ou şi condimentele aferente.

PPS. Din lipsă de varză, ţelină, ardei şi varză, şi din pricină că puiul era îngheţat, m-am rezumat la o variantă simplă şi vegetariană cu 2 morcovi, 1 ceapă şi 4 căţei de usturoi. Dar nici măcar nu a contat 🙂 când am aşezat tăiţeii în farfurie şi au fost aşa de buni de mi-a venit să mănânc toată oala. Mă rog…wok-ul.