Treabă complicată mai e şi cu mâncatul ăsta. Am putea spune. Deşi pe vremuri bunicii noştri produceau produse organice şi eco fără ca măcar să o ştie, ideea de hrană sănătoasă capătă din ce în ce mai mult teren în lumea noastră plină de poluanţi. Tocmai de aceea, dacă înainte nimeni nu-şi bătea capul cu privire la hrana cea de toate zilele, iată că în vremurile internetului, povestea mâncatului devine una extrem de complicată, mai ales că oricine îşi doreşte să trăiască bine, frumos şi departe de boli, o perioadă cât mai îndelungată.
credit foto: Wooder Ice
Mâncatul corect nu e chiar aşa de greu de realizat, dacă avem grijă la câteva aspecte, pe care le putem controla, una dintre „dietele” (care nu are neapărat legătură cu slăbitul) numai bună de luat în calcul fiind cea mediteraneană. Bazinul Mării Mediterane este plin de reţete savuroase, de meniuri bazate pe carne albă, fructe şi legume proaspete, pe brânzeturi şi feluri de pâine coapte în casă ori pe vin, o sursă de inspiraţie fiind bucătăria spaniolă, italiană, grecească, turcească şi marocană. Pornind de la ele iată câteva idei:
*brânzeturi şi iaurt pentru calciu – nu toată lumea e prietenă cu laptele, mai ales cei care suferă de intoleranţă la lactoză. Cu toate acestea, lactatele sunt considerate a fi o sursă importantă de calciu şi tocmai de aceea nu ar trebui evitate. Găseşte brânza sau iaurtul care îţi place cel mai mult şi include-l în masa ta. Adaugă-i ceva ierburi aromatice (busuioc, cimbru sau oregano), trei stropi de ulei de măsline, dar ai grijă la grăsime, pentru că poate creşte colesterolul. În cazul iaurturilor, dacă nu îţi plac aşa, simple, (cele cu fructe din comerţ nu sunt recomandate) îmbogăţeşte-le şi prepară-ţi un smoothie delicios (din 200 de grame de iaurt, o banană, o mână de afine – că tot e sezonul – şi o lingură de miere, date toate, împreună, printr-un blender). Dacă ţi-e teamă de colesterol (sau ai probleme cu el) optează pentru brânzeturile şi iaurturile degresate sau elege brânza de vaci în care poţi pune ierburi aromatice şi fulgi de ardei dulci (sau picanţi, dacă îţi plac mâncărurile care ard la limbă)
*legumele şi fructele proaspete – se găsesc din plin în pieţe, vara fiind sezonul lor. Cel mai bine este ca ele să fie consumate exact aşa cum se găsesc în natură, orice modificare (fierte în supă, stoarse pentru suc, călite, prăjite sau coapte în prăjituri) distrugându-le o parte dintre „bunătăţi”. „Specialiştii” spun că de sunt mai închise la culoare, sunt mai bogate în vitamine şi mai bune pentru sănătate, însă cuvântul cheie e „diversitatea”. Albe, galbene, roşii, verzi sau portocalii, oricum ar fi, sunt perfecte crude. Iar de nu ştii cum să le prepari fără să le strici vitaminele, inspiră-te din reţetele raw (crude), fără a deveni, însă, obsedat de ele. Iar dacă nu poţi nici cum să le mănânci crude, coace-le sau pune-le pe grill.
*carne albă vs. carne roşie – micile bucurii ale vieţii nu trebuie desconsiderate, însă iubitorii de carne roşie ar putea să încerce şi ceva reţete cu carne albă. Peştele, puiul şi curcanul sunt „legumele” perfecte pentru un stil de viaţă sănătos, cele mai bune metode de gătit fiind fie înăbuşite la cuptor, coapte cu ierburi aromatice, usturoi şi ulei de măsline, sau puse pe grătar. Zici că nu au gust? Nici pomeneală! Carnea cea mai fadă poate primi o savoare uimitoare după o băiţă bună într-un baiţ preparat cu ierburi aromate sau alături de legume savuroase.
*fără „prăji” – prăjiturile, ce bucurie! Însă tot ce cuprinde zahăr rafinat în compoziţie, mai bine e păstrat pentru cele mai speciale momente. Pentru a ţine la o parte dăunătorii (a se citi „bolile”) mai bine nu vezi şi nu auzi când treci pe lângă o cofetărie, iar dacă nu poţi nici-cum să stai de-o parte, mergi mai bine pe varianta îngheţatei, a salatelor de fructe (fără frişcă) şi a preparatelor de mici dimensiuni, ori îndulcite cu miere.
*vin dar nu până cazi în cap – cică vinul e bun, zic bătrânii, dar doar atât timp cât nu este băut peste măsură. Mediteraneenii îl iubesc şi îl consumă, dar în niciun caz până când riscă să îşi piardă capul
*apă şi sucuri naturale – mărul şi morcovul transformate în suc dau o combinaţie uimitoare, însă sucurile din fructe ori legume sunt foarte bune şi luate separat. Lasă de-o parte sucurile artificiale cu culori dubioase şi înlocuieşte-le cu apă, sucuri din fructe proaspăt stoarse, cu limonade produse în casă ori cu ceaiuri (tot produse în casă). Şi ca exemplu, iată o reţetă de limonadă minunată: stoarce în apă (vreo doi litri) zeama de la două lămâi şi o portocală, îndulceşte-le cu zahăr brun, adaugă mentă proaspătă (dacă ai) şi gheaţă. Cantităţile pot alterna în funcţie de cum îţi place.
*uleiul de măsline – dacă e vorba de ulei, alege-l pe acesta. Şi nu cumpăra o versiune mai ieftină. Uleiul de măsline extravirgin, obţinut prin presare la rece, e cea mai bună opţiune, cel nefiltrat, uşor tulbure, prinzând din ce în ce mai mult teren printre „cunoscători”. Aşadar, cumpără un ulei de măsline foarte bun (mai scump) şi foloseşte-l cu cap (a se citi „măsură”), deci nu la prăjit cartofii. Şi pentru că tot suntem la capitolul „măsline”, dacă îţi place să mănânci saleuri şi alune sărate, ori chips-uri, înlocuieşte-le cu măsline (verzi, negre sau naturale). Fii deschis(ă) la minte, fă combinaţii, şi poate o să fii uimit(ă).
*bucură-te de viaţă – deşi e bine să mănânci cu grijă, să nu faci excese şi să dormi suficient, o viaţă de „regim” ar putea „dăuna grav sănătăţii” sufletului. Trăieşte mai aproape de natură şi bucură-te de ea cu tot sufletul, şi n-are nimic dacă mai sari calul uneori. Micile „excese” şi mâncărurile „interzise” consumate din când în când, au şi ele rolul lor. De a da profunzime vieţii. Pentru că exact aşa cum spunea un înţelept, „Tot ce e bun în viaţă fie îngraşă fie te îmbolnăveşte” (când e în exces, am adăuga noi).
No comments yet.