Azi mi-am făcut cadou o rochie galbenă, înflorată. A fost, cred, modul meu de a celebra frumusețea unei zile perfecte. Pentru că o zi perfectă este o zi cu soare, nu-i așa?
După un weekend în care n-am făcut mare lucru în afară că am hălăduit prin oraș și prin afara lui, azi am avut parte de o zi minunată. Și spun asta pentru că e frumos să fii liber într-o zi din săptămână, dar și mai fain e să stai acasă într-o zi de luni. Cel puțin asta am experimentat astăzi, când, după ce am trecut pe la piață în căutare de mușcate pentru ferestre,am venit acasă cu brațele pline de frunze (spanac, lobodă, macriș, ștevie), ceapă, cartofi noi (!) și usturoi verde care m-au îndemnat să mă angajez într-un maraton de gătit.
Eh și asta n-a fost tot ce am făcut astăzi, pentru că după ce am muncit în grădină, am mâncat și am lenevit privind cu aceeași fascinație ca prima dată vișinul care e puzderie de flori, am ieșit la alergat. O îndeletnicire la care vreau să mă dedau în fiecare seară (pe la opt).
Iar ca să revin la subiectul ”conversației” noastre – mâncarea – unul dintre felurile pregătite astăzi ne-a purtat, dimpreună cu soarele dulce, de afară, în lumea de vacanță a Mediteranei. Prin intermediul ciupercilor umplute cu brânză și pudrate cu cimbru, învelite în îmbrățișarea sosului de roșii plin de usturoi, brânză pecorino și ierburi aromatice.
Rate this recipe
1 People Rated This Recipe
Average Rating
No comments yet.