Era o vreme când nu mâncam nimic dimineaţa şi, pentru a avea o zi perfectă şi un start bun, o cafea era suficientă. Asta până la un moment dat când, din senin, m-am trezit cu mâinile tremurând incontrolabil, cu transpiraţii reci şi o ciudată stare de leşin la vreo două ore de la trezire. Nu m-am gândit imediat că lipsa micului dejun ar putea fi  cauza problemei mele, însă după ce (nu ştiu cum s-a întâmplat minunea) am început să mănânc dimineaţa, toate problemele s-au spulberat. Dar nici n-au revenit.

Şi de atunci (cred că de cel puţin opt ani) şi până astăzi m-am obişnuit să mă trezesc mai repede pentru ca, şi în zilele fără timp, să fiu sigură că pot sta „ca omul botezat” la masă, liniştită, şi să mănânc fără grabă. La început era haios, pentru că îl înnebuneam pe tata cu poveştile de dimineaţă, iar acum nu mai pot fără. Mai ales că se întâmplă EXTREM  de rar (poate de două ori pe an) să fug pe uşă fără să mănânc ceva. Oh şi atunci mă apucă pandaliile pentru că deşi nu sunt defel o mâncăcioasă, când mi se face foame. Ăăăăăăă….devin nervoasă şi poate (puţin) nesuferită.

Că e musai să mănânc e doar o parte a „poveştii”, pentru că acum intervine partea a doua a „problemei”: ce aleg pentru prima masă a zilei. În niciun caz cereale sau chestii dulci şi – deşi nu vreau să jignesc pe nimeni – mi se pare aberant să facem şi noi ce fac ăia prin filme. Poate şi din cauză că sunt perfect conştientă că toate acele „cereale” crunchy, pudrate cu cacao, zahăr, diverse arome sau gust de scorţişoară au, aşa cum am spus deja, arome, multe dintre ele artificiale şi nu înţeleg de ce aş turna lapte peste ceva crocant (o „formă” pe care o ador) şi să transform minunea aia gustoasă pe care o spargi în dinţi într-un terci.

Lămurind care e, de fapt, problema mea cu micul dejun tipic american, mare iubitoare de legume (fructe nu prea) în starea lor cât mai naturală, de ulei de măsline şi brânzeturi (de la cele mai grase până la cele „medium” slabe), ouă, verdeţuri şi pâine cu seminţe (şi cu gust, din punctul meu de vedere), vă propun trei mic dejunuri uşoare, săţioase şi sănătoase, care sunt gata în maxim 5 minute plus sandvişul cu cremă de brânză slăbuţă şi ridichi cu doar o „ciupitură” de frunze de usturoi verde (cât să le dea gust ridichiilor şi să nu te pună în situaţii jenante).

1. OU POŞAT CU SALATĂ VERDE

Dacă nu vrei să mănânci pâine, dar vrei să te asiguri că ai un mic dejun rezonabil, poţi opta pentru o salată de frunze verzi (rucola, salată verde, spanac) plus rădăcinoase (morcov ras, ţelină) peste care aşezi un ou poşat condimentat cu sare, piper, turmeric şi nişte parmezan ras şi seminţe prăjite uscat, la foc iute, într-o tigaie fără ulei.

2. TARTINE CU CREMĂ DE BRÂNZĂ ŞI MIX DE SALATĂ

Să spunem că nu poţi fără pâine, dar nu vrei să mănânci prea multă. În cazul acesta, două toast-uri prăjite sunt alegerea ideală. Prăjeşte, aşadar pâinea, unge-o, apoi, cu cremă de brânză proaspătă (dacă nu vrei E-uri, citeşte etichetele se găsesc şi din acelea fără chimicale) sau cu brânză cottage, pune frunzele de salată care îţi plac peste feliile de pâine şi stropeşte-le cu ulei de măsline şi cu puţintică zeamă de lămâie.

3. TARTINE CU BRÂNZĂ COTTAGE, OU POŞAT ŞI CONDIMENTE ASIATICE

Dacă ai chef de un mic dejun sănătos care promite să te ducă în Asia, încearcă următoarea combinaţie: ou poşat aşezat peste o felie de pâine prăjită (simplu, la prăjitor sau într-o tigaie, în foarte puţin unt) peste care aşezi o lingură de brânză cottage, stropită cu o linie de ulei de măsline extravirgin, nişte rucola peste care ai ras puţin parmezan şi oul condimentat cu garam masala (sau cu sare, piper, boia de ardei şi turmeric)